Matei Basarab – numele initial al satului Valter Maracineanu

In anul 1882, domnitorul Carol al II-lea, infiinta catunul Matei Basarab, denumirea actuala fiind Valter Maracineanu.

Fiind considerat unul din cei mai mari ctitori, Matei Basarab a fost domnitorul Țării Românești între anii 1632 și 1654, fiind nascut in 1580 in judetul Olt si a incetat din viata in anul 1654 la Targoviste, Tara Romaneasca.

Insa domnia a venit cu ajutorul principelui Gheorghe Rákóczi I al Transilvaniei si al lui Mehmed Abaza Pașa, comandant si om politic turc, Matei Basarab facand si daruri catre Inalta Poarta.

Matei Basarab a încercat să urce pe tronul Țării Românești încă din timpul domniei lui Leon Tomșa, având sprijinul principelui Gheorghe Rákóczi I al Transilvaniei, în 1630. Deoarece situația din țară era foarte agitată și în timpul lui Radu Iliaș, urmașul lui Leon Tomșa, Poarta Otomană îi încredințează domnia lui Matei Basarab în martie 1633 (la aceasta contribuind și darurile substanțiale făcute personal de Matei marelui vizir de la Istanbul).
În timpul domniei sale, Matei Basarab a menținut pacea cu Turcia, dar a încheiat și tratate de alianță și prietenie cu Gheorghe Rákóczi I al Transilvaniei (1635), precum și cu Sfântul Imperiu Roman, Polonia și Veneția (în 1636, 1637 și 1639). – sursa orthodoxwiki

Fara aportul domnitorului Matei basarab in cultura, in educatie, stilul brâncovenesc nu ar fi eistat. Aparator al ortodoxiei si militant pentru pastrarea adevaratei tradiții ortodoxe vor fi premisele caonsacrarii sale ca cel mai mare ctitor al poporului roman. A ridicat zeci de biserici si a contribuit la refacerea multor altora, atât în țara cat si peste hotare, pe Muntele Athos si in teritoriul actual al Bulgariei, in anul 1645 platind chiar taxele pentru intreg Sfantul Munte.

Tot Matei Basarab a contribuit la inlocuirea limbii slavone cu limba romaneasca. El a introdus prima legislație scrisă: “Pravila mică“ (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa, precum și “Îndreptarea legii“ (Târgoviște, 1652).